REGIUNI - MUNTENIA



Introducere

Valahia, fost Principat al Valahiei (intre sec. XIV-XVIII), este o regiune istorica situata in partea de Sud a Romaniei. Regiunea este impartita de riul Olt in doua sub regiuni: Oltenia (24.095 km patrati) in partea de vest si Muntenia (52.486 km patrati) in est.

Fluviul Dunarea separa Valahia de Serbia (in partea de vest) si de Bulgaria (in sud) iar muntii Carpati o separa de Banat si Transilvania (in NV) . In partea de NE Valahia se invecineaza cu Moldova.

Regiunea istorica Valahia este cea mai dezvoltata, atit din punct de vedere industrial cit si agricol, dintre regiunile Romaniei, iar Bucuresti (capitala tarii) este cel mai important oras al regiunii.

Date pe scurt

Nume: Valahia sau Tara Romaneasca.
Suprafata:76.581 km patrati /29.568 mile patrate.
Populatia: aprox. 8.5 mil.
Orase importante: Bucuresti, Ploiesti, Pitesti, Craiova, Rimnicu Vilcea, Tirgu Jiu, Tirgoviste.
Limba: oficiala-romana; limbi vorbite: engleza, franceza (indeosebi in marile orase).
Religia: ortodoxa.

Istoric

Muntenia a fost parte a Provinciei Romane Dacia si in ciuda perioadelor indelungate de dominatie straina a reusit sa-si pastreze caracterul latin al limbii. Existenta unor formatiuni statale (voievodate,cnezate) pe teritoriul Valahiei este semnalata de numeroase documente istorice, unele datind inca din secolul al X-lea. In secolul al XIII-lea s-au pus bazele formarii Valahiei ca stat, prima capitala fiind la Cimpulung.

Ulterior aceasta a fost mutata la Curtea de Arges. Fondatorul Valahiei, ca stat independent, a fost Voievodul Basarab I (1324-1352). Prin numeroasele batalii duse de-a lungul timpului atit de Printul Valahiei, Micea cel Batrin (1386-1418), cit si de Vlad Tepes l (1456-1462), Valahia a reusit sa-si pastreze independenta politica fata de Imperiul Otoman, dar nu si pe cea economica, fiind obligata la plata unui tribut anual.

Un alt Print al Valahiei, Mihai Viteazul a fost cel care a reusit pentru prima oara, dupa ce a invins pe turci in Valahia, sa uneasca (in anul 1600) si sa conduca pentru prima data toate cele trei state romanesti, Valahia, Moldova si Transilvania. La scurt timp dupa moartea lui, un an mai tirziu, Valahia reintra sub dominatie otomana. Secolul al XVIII-lea marcheaza inceputul declinului Imperiului Otoman si ascensiunea Imperiilor Habsburgic si Rusesc.

In anul 1821 izbucneste revolutia condusa de Tudor Vladimirescu. In urma razboiului Ruso-Turc (1828-1829), conform Tratatului de la Adrianopole (1829), Valahia devine stat autonom, dar parte a Protectoratului Rusiei. Prin Tratatul de la Paris (1856) Protectoratul Rusiei asupra tarilor Romane a fost inlocuit cu Garantia Colectiva a Statelor Europene.

Treizeci de ani mai tirziu, la 24 ianuarie 1859, are loc unirea politica a celor doua state romanesti, Valahia si Moldova, de catre Alexandru Ioan Cuza. Noul stat creat primeste numele de Romania in 1862, in acelasi an fiind stabilita si capitala la Bucuresti.

In februarie 1866 Cuza este obligat sa renunte la tron in favoarea Printului german Carol de Hohenzolern-Sigmaringen. In acelasi an este elaborata o noua constitutie (mai moderna si mai liberala) inspirata dupa cea belgiana. In 1877 Romania isi proclama independenta care va fi apoi consolidata prin participarea alaturi de Rusia si celelalte puteri Balcanice in razboiul anti-Otoman (1877-1878). Tratatele de la San Stefano si Berlin (1878) restabilesc dreptul Romaniei asupra Dobrogei care este alipita Romaniei.

Economie

Valahia este o regiune foarte bogata in resurse naturale, cum ar fi: petrol (Ploiesti, Pitesti, Tg.Jiu), gaze naturale (Ploiesti, Urziceni, Craiova), carbuni (Tg. Jiu ).

Cele mai importante termocentrale sint la Bucuresti, Brazi si Cimpina, iar dintre hidrocentrale, semnificative sint cele de pe riurile Arges, Ialomita si Olt.

Industria constructiilor de masini este bine dezvoltata in centre ca: Bucuresti (vagoane, autobuze, mecanica fina, electrotehnica si electronica), Ploiesti (utilaj petrolier), Tirgoviste (strunguri, oteluri aliate), Pitesti (autoturisme), Oltenita si Giurgiu (constructii de nave). Industria chimica este bine reprezentata in Bucuresti (prelucrarea caucicului, mase plastice, vopsele), Rimnicu Vilcea (policlorura de vinil si soda caustica), Pitesti (materii prime pentru mase plastice), Turnu Magurele (acid sulfuric si amoniac), Ploiest (detergenti). Alte industrii cu pondere mare in economia Valahiei sint: ind. textila, ind materialelor de constructii si ind alimentara.

Din punct de vedere al agriculturii, Valahia este o zona de importanta majora in economia Romaniei. Se cultiva mari suprafete cu porumb, griu si alte cereale paioase (in Cimpia Romana), vita-de-vie (Dragasani, Dabuleni) si pomi fructiferi (Arges, Vilcea, Prahova).Cresterea animalelor este o indeletnicire prezenta in toate zonele Valahiei.

Factori de mediu

Clima – Zona de cimpie din S si E Valahiei se caracterizeaza prin ierni relativ aspre, veri toride , precipitatii reduse, aprox. 400-500 mm anual, secete frecvente si zile cu temperaturi tropicale. In zona deluroasa si de munte din nordul regiunii, verile sint racoroase, iernile friguroase iar precipitatiile abundente, 800-1.200mm/an.

Vegetatia – In nord predomina padurile de fag sau fag in amestec cu rasinoase, iar in zonele mai joase din sud padurile de stejar (foarte rezistent la seceta).

Fauna – Carpatii Romanesti detin peste 60% din totalul populatiei ursilor si aprox. 40% din totalul lupilor din Europa. Alte animale:cerbul, vulpea, pisica salbatica, iepurele, dihorul, hirciogul, popindaul, veverita etc.

Apele - Cele mai importante riuri sint: Dunarea, Oltul, Jiul, Argesul, Dimbovita.

Atractii

Manastiri - Comana (jud.Giurgiu) construita de Vlad Tepes, Cosuna (jud.Dolj), Sfintii Voievozi din Slobozia (jud.Ialomita), Dealu - unde se afla mormintul lui Mihai Viteazul (jud.Dimbovita), Curtea de Arges, Hurez (1690-1697), Govora, Arnota, Cozia, si altele.

Muzee - Muzeul Colectiilor de Arta, Muzeul Taranului Roman, Muzeul Militar, Muzeul Pompierilor, Muzeul Satului-in Bucuresti

Alte puncte de interes turistic - Castelul Peles (inaugurat in 1883 de Regele Carol I la Sinaia), Podul lui Traian si Muzeul Portile de Fier (jud.Mehedinti), Transfagarasanul (atinge altitudinea de 2.034 m -in jud. Arges), statiunile balneoclimaterice Govora., Olanesti si Calimanesti-Caciulata (jud.Vilcea) etc.